Aspecte epidemiologice în naşterea foarte prematură (sub 32 de săptămâni) - corelaţii cu prognosticul. (Romanian)

Epidemiological aspects in very early premature birth (less than 32 weeks) - correlations with prognostics. (English)

Introduction. Premature birth is a major public health issue worldwide and is associated with increased neonatal morbidity. The highest morbidity is associated with premature birth (under 32 weeks of gestation). We aimed to evaluate the impact of risk factors upon this group. Materials and method. We evaluated the neonates under 32 weeks of gestation delivered in the maternity of the Sibiu County Emergency Clinical Hospital during 2010 and 2017. We evaluated the anthropometric data, social background, gestation, parity, mother age, spontaneous/ ART pregnancy, education level, preexisting and pregnancy pathology, foetus presentation, vaginal or caesarean delivery etc. Results. During the study, 649 very premature newborns were delivered and evaluated. Of these, 57.9% were males and 42.1% were females. The gestational age at birth was between 22 and 32 weeks of gestation. The complete corticotherapy for respiratory distress profilaxy was performed in 26% of cases. The most frequent associated maternal pathologies were premature preterm rupture of membranes and cardiac diseases. Six babies were delivered by mothers presenting chorioamniotitis. Primiparity was the most frequently associated with premature birth. Twin and multiple pregnancies represented 17% of cases. Conclusions. Prematurity rate still remains at high levels, with reduced possibilities of lowering it below the current level, because of multiple chronic pathologies involved in epidemiology. Improving perinatal and neonatal care has led to an increase in the survival rate of prematurely born neonates. [ABSTRACT FROM AUTHOR]

Introducere. Naşterea prematură este o problemă majoră de sănătate publică la nivel mondial, care provoacă anul peste un milion de decese. Aceasta se asociază cu rate crescute ale morbidităţii în rândul nou-născuţilor prematuri. În consecinţă, prevenţia naşterii premature reprezintă o prioritate la nivel mondial. Principalii factori de risc asociaţi cu naşterea prematură includ fumatul, consumul excesiv de alcool şi consumul de droguri în timpul sarcinii. Având în vedere faptul că studiile din literatură arată o rată crescută a morbidităţii şi mortalităţii nou-născuţilor foarte prematuri (sub 32 de săptămâni de gestaţie), ne propunem să evaluăm impactul factorilor de risc asupra acestui grup. Materiale şi metodă. Au fost evaluaţi toţi nou-născuţii cu vârsta gestaţională sub 32 de săptămâni şi 0 zile care au fost asistaţi în maternitatea Spitalului Clinic Judeţean de Urgenţă Sibiu în perioada 2010-2017. Din foile de observaţie ale nou-născuţilor şi ale mamelor au fost extrase date antropometrice, date privind mediul de provenienţă, gestaţia, paritatea, vârsta mamei, modul de obţinere a sarcinii, stadiul de pregătire a mamei, patologia preexistentă, dar şi asociată sarcinii, afecţiunea de bază, prezentaţie, modul de naştere şi altele. Rezultate. În perioada de studiu, în maternitatea Spitalului Clinic Judeţean de Urgenţă Sibiu au fost asistaţi 649 de nounăscuţi foarte prematuri. Dintre aceştia, 57,9% au fost de sex masculin şi 42,1% de sex feminin. Şase nou-născuţi au rezultat din mame cu corioamniotită. Concluzii. Îmbunătăţirea îngrijirii perinatale şi neonatale a condus la creşterea ratei de supravieţuire a nou-născuţilor foarte prematuri. [ABSTRACT FROM AUTHOR]

Copyright of Ginecologia.ro is the property of MEDICHUB MEDIA, S.R.L. and its content may not be copied or emailed to multiple sites or posted to a listserv without the copyright holder's express written permission. However, users may print, download, or email articles for individual use. This abstract may be abridged. No warranty is given about the accuracy of the copy. Users should refer to the original published version of the material for the full abstract. (Copyright applies to all Abstracts.)